-
MONUMENTELE GORJULUI VORBESC 2025
UMENTELE GORJULUI VORBESC 2025
MONUMENTELE GORJULUI VORBESC 2025
PROIECT EDUCATIV
- DENUMIREA PROIECTULUI:
- Titlul : MONUMENTELE GORJULUI VORBESC
- Domeniul şi tipul de educaţie în care se încadrează:
CIVIC
- Tipul de proiect: JUDEȚEAN
- APLICANȚII:
Societatea de Științe Istorice, Filiala Gorj
Inspectoratul Școlar Județean Gorj
Muzeul Județean ”Alexandru Ștefulescu” GORJ
Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale
Fundația Cultural-Științifică ”Gheorghe Magheru”
EXPERIENŢĂ ÎN DOMENIUL PROIECTULUI:
Toate cele cinci instituții amintite au experiență în domeniu și au derulat în mod separat sau împreună proiecte educaționale la nivel județean, regional sau național. Între anii 2018-2020, aceiași parteneri au câștigat și au derulat proiectul ”Centenarul Unirii Bucovinei și Transilvaniei cu România”, finanțat de Ministerul Culturii.
Proiectul educational a făcut parte din Programul de activități al Consiliului Județean Gorj și Muzeului Județean de Istorie dedicat Centenarului și a avut drept scop conștientizarea tinerei generații asupra rolului Marii Uniri în evoluția României Contemporane. Manifestarea a fost finanțată de către Ministerul Culturii pentru trei ani.CONTEXT:
Gorjul este plin de istorie iar comunitățile sale locale păstrează o zestre bogată de clădiri de patrimoniu, monumente și documente care sunt cunoscute de un număr restrâns de persoane. Încercăm să aducem în prim-plan trecutul istoric al Gorjului cu ajutorul elevilor și al profesorilor lor.
Trăind într-o lume în care tehnologia este mult dezvoltată, unii copii parcă nu se mai bucură de copilărie, trăiesc în spaţii limitate, în faţa calculatorului, neglijind valorile care sunt esenţiale pentru vârsta lor. Din acest motiv am recurs la suportul digital cu imagine filmată și text.
În cadrul acestui proiect dorim să facem cunoscute cât mai multe lucruri despre trecutul localităților Gorjului, să facem schimb de experienţă, să cunoaştem/să învăţăm cât mai multe lucruri despre zona care ne înconjoară, despre judeţul şi despre ţara noastră.
- DESCRIEREA PROIECTULUI:
Scop: Promovarea dialogului şi a comunicării între elevi în vederea lărgirii cercului de prieteni, a educării în spiritul devotamentului civic, a dragostei faţă de oameni , de tradițiile și obiceiurile acestui popor. În urma derulării acestui proiect elevii vor descoperi oameni și locuri din istoria locală.
Obiective:
- formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi;
- promovarea dialogului şi a comunicării între elevii școlilor implicate în acest proiect;
- dezvoltarea cooperării şi colaborării între cadrele didactice din unităţi de învăţământ diferite;
- implicarea elevilor în organizarea unor activităţi cu caracter extracurricular cât mai diverse;
- cultivarea unor sentimente şi atitudini de respectare şi păstrare a tradiţiilor locale şi naţionale;
Grup ţintă:
- direct: elevii de gimnaziu și liceu din Gorj
- indirect: cadre didactice, părinţi, comunitatea locală
- Durata: 3 LUNI
- Conţinutul proiectului:
- Calendarul activităţilor:
REGULAMENTUL ȘI CALENDARUL CONCURSULUI
A. 1-20 OCTOBRIE 2025: Promovarea proiectului.
B. 1 noiembrie-15 NOIEMBRIE 2025: Înscrierea participanților
Concursul JUDEȚEAN se desfășoară pe cele DOUĂ categorii de participare precizate în grupul țintă. Înscrierea este validată dacă sunt respectate condițiile menționate. Pentru elevii din învățământul gimnazial, clasele V-VIII, și elevii din învățământul liceal, clasele IX-XII/XIII, condițiile de înscriere sunt aceleași.
-Se înscriu în concurs echipe formate din câte 3 elevi. Elevii pot fi din aceeași clasă sau din clase diferite. Echipa este coordonată de un cadru didactic. Cadrul didactic coordonator
-fiecare echipă va documenta UN SINGUR MONUMENT. Cadrul didactic coordonator va transmite electronic, într-un singur format pdf:
– Fișa de înscriere
– Acordul de parteneriat completate, semnate și
ștampilate, la adresa de email ssirgj2022@gmail.com, în termenul prevăzut pentru înscriere, precizând pe fișier numele și prenumele cadrului didactic, localitatea, nivelul de învățământ, după modelul: POPESCU Alexandru-BĂLĂNEȘTI -Gimnaziu, respectiv Alexandru Alexandru-rovinari-Liceu.
C. 22 NOIEMBRIE 2025: ETAPA FINALĂ
F. EVALUARE – CALITATE
Evaluare internă:
• evaluarea fiecărei activități;
• comentarii și instrumente de evaluare;
• fotografii;
• portofolii.
Evaluare externă: filmări şi postări pe site-ul şcolii, presa locală
METODE DE EVALUARE:
• Povestirea;
• Discuții de grup;
• Fotografierea
• Filmari;
• Coordonarea activității cu obiectivele urmărite.
G. MONITORIZAREA PROIECTULUI: se va face pe tot parcursul proiectului de responsabilii proiectului şi de coordonatorii lui.
Se va realiza mapa proiectului care va cuprinde toate datele activităților efectuate, rapoarte de activitate . Se vor efectua fotografii la toate activitățile.
H. Rezultate:
calitative:
- implicarea elevilor şi a părinţilor în activităţile organizate
- Dobândirea de cunoștințe despre monumentele și Istoria Gorjului.
- îmbunătăţirea comportamentului elevilor faţă de semenii lor
- legarea de prietenii între elevii implicaţi în proiect care să dureze şi după finalizarea lui.
- bucurie şi satisfacţie
cantitative:
- Cel puțin 15 școli participante la fiecare secțiune
- Filmulețele rezultate;
- album foto cu aspecte de la activităţi.
- revistele şcolilor implicate
I. DISEMINAREA PROIECTULUI: la sfârşit se va face o prezentare power-point şi o expoziţie de fotografii cu imagini de la desfășurarea proiectului, fotografii afișate pe site-ul partenerilor.
J. IMPACTUL PROIECTULUI:
Elevii îşi vor pune în valoare competenţele creatoare, de comunicare şi relaţionare.
Activităţile desfăşurate vor contribui la dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi prietenie dintre copiii din școlile participante.
K. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI:
Sustenabilitatea proiectului va fi asigurată de aplicanții acestuia prin desfășurarea unor activități comune, specifice tipului celor menționate în proiect cu diferite ocazii.
L. BUGETUL PROIECTULUI:
- Surse de finanţare: sponsorizări, donaţii, fonduri proprii.
REGULAMENTUL ȘI CALENDARUL CONCURSULUI
A. 01-20 octombrie 2025: Promovarea proiectului
S.Ș.I.R. Gorj și instituțiile partenere vor promova Concursul Județean.
Concursul va fi promovat și de către școli . prin postarea regulamentului și afișului
unic al concursului pe paginile web/facebook, prin popularizarea în mass-media.
B.20 octombrie-15 noiembrie 2025: Înscrierea participanților
Concursul județean se desfășoară pe două categorii de participare precizate în
grupul țintă. Înscrierea este validată dacă sunt respectate condițiile menționate.
Pentru elevii din învățământul gimnazial, clasele V-VIII, și elevii din
învățământul liceal, clasele IX-XII/XIII, condițiile de înscriere sunt aceleași.
Se înscriu în concurs echipe formate din câte 3 elevi. Elevii pot fi din aceeași clasă sau
din clase diferite. Echipa este coordonată de un cadru didactic.
Se vor transmite electronic, într-un singur format pdf, Fișa de înscriere și
Acordul de parteneriat completate, semnate și ștampilate, la adresa de email
C. 22 noiembrie 2025: Faza finală
M. Parteneri:
Societatea de Științe Istorice, Filiala Gorj
-asigură managementul proiectului
Inspectoratul Școlar Județean Gorj
-asigură evaluarea concurenților
Muzeul Județean ”Alexandru Ștefulescu”
-asigură premierea concurenților și sonorizarea manifestării
Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale
-asigură specialiști în cercetare și protejare patrimoniu material.
Fundația Cultural-Științifică ”Gheorghe Magheru”
-asigură promovarea în rândul cadrelor didactice
N. ANEXE:
- Acorduri parteneriale:
Coordonatori proiect:
ȘOMÎCU CORNEL
NECȘULEA ANGELICA
FIRESCU ALBINEL
VASILOIU PAULA CRISTINA
BUZERA MARIUS
-
Ne-a părăsit prof.dr. DUMITRU CAUC, membru de seamă al Filialei Gorj a SSIR
Istoriografia gorjeană a suferit în aceste zile o nouă pierdere ireparabilă, prof. dr. Dumitru Cauc a plecat spre o lume mai bună la momentul când mai avea atâtea și atâtea proiecte editoriale după o viață petrecută la catedră. Ca unul care am colaborat foarte mult timp cu Domnul Profesor, inclusiv prin realizarea unor interviuri tv pentru GORJ TV, N-SAT TV și EMI TV, eram la curent cu planurile de cercetare și editoriale ale domniei sale. Breasla profesorilor de istorie gorjeni, cei care slujim destinele Societății de Științe Istorice din România, Filiala Gorj, deplângem această dispariție uriașă din peisajul cultural gorjean.
Cei care îl cunosc mai puțin pe profesorul Dumitru Cauc să spunem că domnia sa și-a oprit drumul prin această lume în al 73-lea an de viață, fiind născut la 2 mai 1953. Fiu al comunei Negomir prin naștere, și-a legat numele de comuna Fărcășești unde a trăit, a slujit comunitatea și și-a crescut copii. După cursurile primare absolvite la Școala Gimnazială Raci, va absolvi Liceul Teoretic Bâlteni și apoi Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca în 1976. Peste decenii, în anul 2004 va absolvi Facultatea de Litere a Universității din Craiova. În anul 2006 va susține la Universitatea din Craiova și doctoratul în istorie cu teza: ”Proprietatea funciară ecleziastică din Oltenia în epoca modernă.” A slujit o viață de om Școala Gimnazială ”Victor Popescu” Valea cu Apă după perioade de funcționare la Sadova-Dolj și Bâlteni.
Istoricul Dumitru Cauc lasă în urma sa o bogată bibliografie: “Contribuții la cunoașterea domeniului mănăstiresc din Oltenia”, Editura Fundația, Scrisul Românesc din Craiova, 2011;,,Monografia comunei Negomir”, în două ediții, Editura Universitaria, Craiova, 2016, 2017, premiată de Academia Română; “Timișeni-Gorj, satul care se stinge”, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2021, în colaborare; “Eroii Negomirului: Constantin Cojocaru, notarul martir”, Editura Universitaria, Craiova, 2021; ”Victor Popescu-simbol al luptei poporului român pentru întregire națională”, în două ediții, 2021,2022, Editura Universitaria, Craiova. Domnul profesor Dumitru Cauc a fost coautor la volume colective dedicate unor personaliți istorice și participării României la Primul Război Mondial, toate apărute la Editura Universitaria Craiova, între anii 2016-2022. Mai puțini știu că Dumitru Cauc are publicate mai multe volume de versuri.
Cu siguranță, Gorjul Cultural este mai sărac prin dispariția domnului profesor Dumitru Cauc! Eternă amintire!
-
Elevi calificați la faza națională a Olimpiadei Micilor Istorici ”Nicolae Iorga” din județul Gorj
Desfășurată la sfârșitul săptămânii trecute la Colegiul Tehnic ”General Gheorghe Magheru” Tg-Jiu, faza județeană a Olimpiadei Micilor Istorici ”Nicolae Iorga”-organizată de SSIR Gorj-a presupus 85 de elevi calificați și 9 elevi care vor reprezenta județul la faza națională în 10 mai 2025.
Elevii calificați pentru faza națională sunt următorii:
-clasa a V-A -Miroiu Alexandru –Petruș-Colegiul Național ”Tudor Vladimirescu” Tg-Jiu-profesor Claudiu Mărăcine
-clasa a V-a -Nebunu Eduard Andrei- Colegiul Național ”George Coșbuc Motru-profesor Maria Marcela Bivolaru
-clasa a V-a –Cotocel Alexia Elena-Școala Gimnazială ”Constantin Brâncuși” Tg-Jiu-profesor Liviu Groșanu
-clasa a V-a –Păsărică Lăcătușu Radosu Adrian-Școala Gimnazială ”Constantin Brâncuși” Tg-Jiu-profesor Liviu Groșanu
-clasa a VI-a-Croitoru Tudor Cristian-Școala Gimnazială Ciuperceni-profesor Cătălin Vasile Frătuțu
-clasa a VII-a-Mischie Radu-Școala Gimnazială ”Alexandru Ștefulescu” Tg-Jiu-profesor Manuela Săvulescu
-clasa a VII-a –Bîjnea Teodora Irina-Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” Ceauru-Bălești-profesor Cornel Șomîcu
-clasa a VII-a –Cioabă Mihail-Liceul de Arte ”Constantin Brăiloiu” Tg-Jiu-profesor Ionel Cioabă
-clasa a VII-a-Dobrescu Andrei Alexandru-Liceul de Arte ”Constantin Brăiloiu” Tg-Jiu-profesor Ionel Cioabă
-
Rezultate la Olimpiada Micilor Istorici ”Nicolae Iorga” ale elevilor din Gorj
Nr. Ctr. Cod lucrări Nota obținută
1 GJ_V_01_CI 7.00
2 GJ_V_02_BMM 6.60
3 GJ_V_03_CCI 3.80
4 GJ_V_04_VIG 6.70
5 GJ_V_05_MCC absent
6 GJ_V_06_BMM Absent
7 GJ_V_07_RJD 5.20
8 GJ_V_08_SM 5.30
9 GJ_V_09_SM Absent
10 GJ_V_10_VIG Absent
11 GJ_V_11_GL 8.50
12 GJ_V_12_FVG 6.40
13 GJ_V_13_SM 7.30
14 GJ_V_14_GL Absent
15 GJ_V_15_IE 5.60
16 GJ_V_16_RJD 4.90
17 GJ_V_17_CCI 4.80
18 GJ_V_18_BMM 6.90
19 GJ_V_19_GL Absent
20 GJ_V_20_SM 6.80
21 GJ_V_21_RJD 7.20
22 GJ_V_22_MCC 8.90
23 GJ_V_23_IE 4.90
24 GJ_V_24_RJD 5.00
25 GJ_V_25_BA 7.00
26 GJ_V_26_GL 5.80
27 GJ_V_27_BMM 8.80
28 GJ_V_28_DM Absent
29 GJ_V_29_IE 6.10
30 GJ_V_30_CCI 5.80
31 GJ_V_31_BMM Absent
32 GJ_V_32_RJD 5.10
33 GJ_V_33_GL 8.50
34 GJ_V_34_GL 7.00
35 GJ_V_35_DM Absent
36 GJ_V_36_BA 5.10
37 GJ_V_37_IE 4.60
38 GJ_V_38_SM 6.90
39 GJ_V_39_IE 4.40
40 GJ_V_40_RJD 7.30
41 GJ_V_41_RJD 4.00
42 GJ_V_42_SM 6.40
43 GJ_VI_01_II Absent
44 GJ_VI_02_IE Absent
45 GJ_VI_03_MCC Absent
46 GJ_VI_04_IE 6.20
47 GJ_VI_05_MCC 5.70
48 GJ_VI_06_FVC 8.60
49 GJ_VI_07_VIG 7.00
50 GJ_VI_08_ȘC 6.40
51 GJ_VI_09_DM 6.50
52 GJ_VI_10_VIG 6.70
53 GJ_VI_11_IE Absent
54 GJ_VI_12_ND 5.30
55 GJ_VI_13_FVC 6.80
56 GJ_VI_14_ND 6.10
57 GJ_VI_15_ND 6.40
58 GJ_VI_16_ND 5.70
59 GJ_VI_17_ND Absent
60 GJ_VI_18_IE 3.00
61 GJ_VII_01_II 7.10
62 GJ_VII_02_DM 5.00
63 GJ_VII_03_ȘC 8.50
64 GJ_VII_04_SM 5.80
65 GJ_VII_05_CI 8.80
66 GJ_VII_06_LML 6.90
67 GJ_VII_07_ȘC 7.30
68 GJ_VII_08_LML 6.10
69 GJ_VII_09_UV Absent
70 GJ_VII_10_UV Absent
71 GJ_VII_11_MCC 7.60
72 GJ_VII_12_II 6.50
73 GJ_VII_13_II 7.40
74 GJ_VII_14_CM Absent
75 GJ_VII_15_ND 6.70
76 GJ_VII_16_SM 9.10
77 GJ_VII_17_SM 6.80
78 GJ_VII_18_CI 8.60
79 GJ_VII_19_ND 7.70
80 GJ_VII_20_SM 7.70
81 GJ_VII_21_ND 7.30
82 GJ_VII_22_MCC 6.50
83 GJ_VII_23_SM Absent
84 GJ_VII_24_ND 6.20
85 GJ_VII_25_CI 5.70 -
Poziția Societății de Științe Istorice din România (SȘIR) cu privire la planurile cadru puse în dezbatere publică de către Ministerul Educației și Cercetării
În atenția domnului prof. univ. dr. Daniel David, Ministru al Educației și Cercetării
Stimate Domnule Ministru,
Societatea de Știinte Istorice din România, cea mai reprezentativă organizație profesională din domeniul producerii și transmiterii cunoașterii istorice, care grupează în rândurile sale profesori, cercetători, arhiviști, muzeografi, studenți și alți iubitori ai istoriei, vă supune atenției punctul său de vedere privind planurile-cadru pentru învățământul liceal pe care Ministerul Educației și Cercetării le-a pus în consultare și dezbatere.
Societatea de Știinte Istorice din România consideră că propunerea planurilor-cadru pentru învățământul liceal este de neacceptat în actuala sa versiune și contribuie, pe termen lung, la amplificarea deficitului democratic în țara noastră și la îndepărtarea noilor generații de principiile și valorile euro-atlantice pe care România și le-a asumat după 1989. SȘIR își exprimă neîncrederea că Istoria își poate atinge obiectivele în doar doi ani de școlaritate, mai ales că discutăm de competențe care au un grad ridicat de complexitate (cunoștințe factuale, procedurale, valori și atitudini) și care cer o durată mai lungă pentru a fi asimilate; în plus, numărul de ore/săptămână afectează cel mai mult producerea programelor (în cazul istoriei, autorii programei vor fi puși în fața unor opțiuni nesustenabile atât în raport cu domeniul academic, cât mai ales în raport cu societatea și așteptările acesteia față de disciplina școlară). Argumentul Ministerului Educației și Cercetării că școlile vor avea oportunitatea de a decide asupra numărului de ore nu este fezabil și omite dependența acestora de resursele locale și, într-un final, va duce la distorsiuni și limitări masive, mai ales la nivelul unor comunități mai mici. Ca istorici ne putem aduce aminte de faptul că societățile dau și ele examene; spre deosebire de testările internaționale, reușita societăților în fața acestor examene depinde de echilibrul dintre mai multe discipline, de la limbile clasice la istorie, de la geografie la științele care au marcat modernitatea și construcția societăților de tip occidental.
SȘIR este de acord cu diagnosticul dumneavoastră că starea actuală a cunoașterii istorice de către elevi este nesatisfăcătoare, că lucrurile s-au agravat în ultimele decenii, subminând direct orice șansă de succes educațional chiar și în cazul celor mai competenți și dedicați profesori de istorie. Cauza identificată de noi este una sistemică: reducerea numărului de ore de istorie începând cu anul 1999.
Pe baza acestei stări de fapt, considerăm că este necesar ca planurile-cadru să fie fundamentate pe ideea de echilibru epistemic, de egalitate de șanse și de interese de durată ale societății românești, iar acestea trebuie să cuprindă pentru disciplina Istorie (ce fel de Istorie urmează a fi predată și învățată nu este o problemă ce trebuie rezolvată prin planurile cadru, căci deturnează discuția de fond) cel puțin 1 oră/săptămână la toate profilurile și specializările (cu un minimum de 2 ore și o medie de 3 ore/săptămână pentru științe sociale). Dincolo de resursele tehnice, timpul alocat unei discipline rămâne resursa critică (în cazul Istoriei și al altor discipline ce rămân blocate la sfârșitul clasei a X-a, media pe tot liceul, care nu mai are ciclu inferior și superior, este de 0,5 ore/săptămână). De asemenea, demersul nostru este în consonanță și solidar cu punctele de vedere exprimate în cuprinsul Memoriului Facultăților de Istorie din România.
Societatea de Științe Istorice din România apreciază receptivitatea pentru dialog a conducerii Ministerului Educației și Cercetării și își exprimă disponibilitatea de a fi un partener onest, de a oferi expertiză de specialitate, dar și de a participa la acest efort de găsire a celei mai bune viziuni asupra locului și rolului istoriei în noile planuri-cadru. Putem colabora cu oameni și idei noi la revizuirea programelor școlare și la elaborarea diverselor unități de învățare, ca și la pregătirea profesorilor pentru a putea preda noile conținuturi la clasă.
În actualul context global și național, considerăm că Ministerul Educației și Cercetării, în integralitatea sa, are o responsabilitate majoră în consolidarea și apărarea valorilor și fundamentelor democratice pe care statul român și societatea românească se întemeiază. De modul în care vor fi structurate noile planuri-cadru, de locul pe care disciplina Istorie îl va ocupa în cuprinsul acestora, depind atât asimilarea corectă a cunoașterii istorice, cât și interiorizarea și asumarea valorilor democratice, cetățenia participativă, precum și competențele cheie oferite de Istorie fiecărui cetățean.
Biroul Național Executiv al SȘIR și colaboratorii.
-
Revista RHABON
Iubitorii muzei Clio din județul Gorj au primit la sfârșitul anului trecut un nou număr al revistei RHABON, publicație anuală a Societății de Științe Istorice, filiala Gorj. Vorbim de un volum de istorie locală unde se regăsesc temele importante ale anului 2024: 130 de ani de la înființarea Muzeului Județean Gorj; 220 de ani de la nașterea revoluționarului Gheorghe Magheru; file din istoria locală ș.a.
Într-o concepție editorială nouă, publicația științifică principală a Societății de Științe Istorice, filiala Gorj, vine cu articole interesante semnate de Gheorghe Nichifor, Dumitru Valentin Pătrașcu, Daniela Pătrașcu, Albinel Firescu, Cornel Șomîcu, Angelica Necșulea, Gabriel Sarcină, Alina Țicu, Narcisa Hohoi, Daniel Cismașu, Cristian Grecoiu, Dumitru Cătălin Drăghici, Claudiu Stancu ș.a. Cititorii pot găsi și ultimul articol publicat de regretata Maria Cochină, fost inspector școlar.
Dintre articolele care pot fi regăsite în revistă găsim: Monumentul Avântul Țării (promis, dar nefinalizat!), destinat eroilor gorjeni care și-au pierdut viața datorită campaniei din Bulgaria (iunie – iulie 1913) ; Vizitele rezidentului regal al Ţinutului Olt din anul 1940, reflectate în publicaţia „Gorjanul” ; Urmașii lui Tudor Vladimirescu din Vladimir; Introducerea iluminatului electric în Orașul Târgu Jiu; Crucea de piatră din satul Ulmet ( 1783 ) ș.a.
-
Începe Olimpiada Micilor Istorici ”Nicolae Iorga”!
Olimpiada micilor istorici ”Nicolae Iorga” face parte din proiectul ”Historia Atheneum”, Acest concurs interjudețean se desfășoară în organizarea filialelor Societății de Științe Istorice din România, în trei etape, pe baza tematicii de concurs. SSIR Gorj în colaborare cu ISJ Gorj va organiza această competiție școlară. În anul precedent peste 100 de elevi din Gorj au participat la faza locală, circa 50 la faza județeană și 10 au participat la faza națională, acolo unde s-au obținut două mențiuni.
Etapa pe școală se organizează de către fiecare școală în perioada 27 ianuarie – 12 februarie 2025. Etapa județeană se desfășoară în data de 15 martie 2025, între orele 10,00-11:30, în organizarea filialelor SSIR. Faza județeană se desfășoară în Gorj la Colegiul Tehnic ”General Gheorghe Magheru” Tg-Jiu.Se vor califica la faza următoare toți elevii care au obținut minimum nota 8,50.Corectura va fi realizată de către profesorii de istorie, membri ai filialelor SSIR., iar rezultatele vor fi comunicate respectând normele specifice tuturor concursurilor, inclusiv GDPR.
Etapa națională se va desfășura în data de 10 mai 2025, între orele 10:00-11:30, în organizarea filialelor SSIR. În Gorj etapa respective este găzduită de Școala Gimnazială ”Alexandru Ștefulescu” Tg-Jiu. Vor participa elevii calificați cu media 8,50, indiferent de nivel/clasă.
Subiectele vor fi realizate de comisia centrală de organizare și evaluare. Subiectele vor fi trimise în aceleași condiții ca la faza județeană.
Lucrările vor fi scanate, salvate ca PDF -uri și trimise pe adresa concursului, cel mai târziu până la ora 12:30. Lucrările vor fi corectate de către comisia centrală, iar comunicarea rezultatelor se va face până la data de 31 mai 2025.
Vor fi acordate Premiile I, II, III și Mențiune, pentru fiecare nivel/clasă. De asemenea, vor putea fi acordate, după caz, premii speciale, pentru un subiect anume, stabilit de comisie.
Diplomele și adeverințele pentru elevii premianți și pentru profesorii îndrumători se vor acorda de către filialele SSIR pentru etapa județeană, iar pentru faza interjudețeană de către comisia centrală a concursului.
Partajează asta:
-
Rezultatele ediției a IV-a a Concursului Național de Patrimoniu pentru Gorj
Ediția a IV-a a Concursului National de Patrimoniu „Zestrea comunităților locale” organizat de SȘIR a reunit peste 60 de lucrări din 16 județe și din municipiul București. În acest an Gorjul a fost reprezentat doar de elevii de la Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” Ceauru-Bălești care au obținut 6 premii naționale. Echipajele au fost pregătite de profesorii Elena IIorga Vasilcan și Cornel Șomîcu.
Concursul „Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale”și-a derulat în acest an o nouă ediție. Ajunsă la ediția a IV-a, această manifestare se desfășoară sub forma unui concurs de cercetare istorică a patrimoniului cultural local și național care își propune să implice toți factorii responsabili în protejarea și promovarea patrimoniului. Concursul se adresează elevilor din clasele VI-XII, dar și studenților și cadrelor didactice.
Pornind de la constatarea că patrimoniul cultural este o poveste fascinantă despre trecut, expusă printr-o succesiune de mărturii și expresii creative și culturale create de-a lungul timpului, Societatea de Științe Istorice din România și-a propus prin lansarea acestei noi ediții să sprijine cunoașterea, protejarea patrimoniului local și național. Pe această cale este salutară implicarea tinerilor în acțiuni și inițiative care au ca scop transmiterea cunoașterii și sensibilizarea noilor generații față de elementele care constituie patrimoniul local, național și universal din țara noastră. De asemenea se dorește și conștientizarea și implicarea comunităților și autorităților locale în acest domeniu, una dintre etapele concursului constând în organizarea unor acțiuni de informare și dezbatere privind această zestre a comunităților.
Concursul s-a derulat în perioada februarie-iulie 2024 și a cuprins o serie de secțiuni tematice. Acestea sunt: Secțiunea I- Patrimoniul imobil: Apatia sau provocările prezentului; Secțiunea II- Patrimoniul mobil: Povești neștiute, povești mai puțin cunoscute. Istoria unui artefact; Secțiunea III: Patrimoniul imaterial: A. Obiceiuri de vară. Sărbători, credințe și ritualuri; B. Port popular și podoabe; C. Memoria trecutului. Mărturii de pe front, mărturii din spatele frontului; Secțiunea IV: Afiș tematic.
În acest an doar elevii de la Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” Ceauru-Bălești s-au calificat la faza națională iar prestația lor a fost apreciată de organizatori. Dar iată lista câștigătorilor:
CEAURU
Secțiunea I – Patrimoniul imobil: Apatia sau provocările prezentului – GIMNAZIU
Locul II- Elevele Bîjnea Teodora și Popescu Buzuloiu Ștefania, clasa a VI-a, lucrarea ”Stejarul lui Bădej din Tălpășești(Bălești)-greu accesibil pentru turiști”(format text) -profesor coordonator Cornel Șomîcu.
Locul III-Elevii Cazan Bianca –clasa a VII-a- și Feraru Răzvan-clasa a VI-a, lucrarea ” Fântâna lui Coșbuc-un monument din Bălești care trebuiereadus în circuitul public”(format text)-profesor coordonator Cornel Șomîcu
Secțiunea a IV-a, Afiș tematic pentru: a) următoarea ediție a concursului; b) festivaluri interculturale-GIMNAZIU
Locul I –Popescu Buzuloiu Ștefania(coordonator prof. Cornel Șomîcu).
CORNEȘTI
Secțiunea I – Patrimoniul imobil: Apatia sau provocările prezentului – GIMNAZIU
Locul II-Elevele Ciortan Ana Maria și Ciortan Alexandra, clasa a VII-a, lucrarea ”Casele de tip culă din satele Cornești și Stolojani”(format ppt). Profesor coordonator Elena Iorga Vasilcan.
Secțiunea a III-a – Patrimoniul imaterial – GIMNAZIU
Locul II -Elevele Mușescu Ramona și Goșa Denisa, clasa a VII-a, lucrarea ”Tradiții pascale din satul Găvănești, comuna Bălești, județul Gorj”(ppt). Profesor coordonator Elena Iorga Vasilcan
Locul II Elevii Lungan Gabriel Ionuț David și Lăzăroiu Andreea Ariana, clasa a VIII-a, lucrarea ”Costumul popular gorjenesc”(ppt). Profesor coordonator Elena Iorga Vasilcan.
Felicitări elevilor și profesorilor din Bălești pentru performanța obținută!
-
DOLIUL ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL GORJEAN
Filiala Gorj a Societății de Științe Istorice din România anunță cu tristețe dispariția din viață a doamnei prof. dr. CARMEN COSMULESCU, unul dintre cei mai importanți slujitori ai muzei Clio din județul Gorj. Doamna profesoară a fost unul dintre membri activi ai Filialei noastre cu o activitate relevantă în această direcție. În activitatea domniei sale se remarcă activitatea de profesor de istorie și de director al Colegiului Național ”Spiru Haret” Tg-Jiu.
Școala gorjeană este mai săracă fără aportul doamnei profesoare Carmen Cosmuulescu!
-
”MONUMENTELE GORJULUI VORBESC”, ediția a III-a
- DENUMIREA PROIECTULUI:
- Titlul : MONUMENTELE GORJULUI VORBESC
- Domeniul şi tipul de educaţie în care se încadrează:
CIVIC
- Tipul de proiect: JUDEȚEAN
- APLICANȚII:
Societatea de Științe Istorice, Filiala Gorj
Inspectoratul Școlar Județean Gorj
Muzeul Județean ”Alexandru Ștefulescu” GORJ
Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale
Fundația Cultural-Științifică ”Gheorghe Magheru”
EXPERIENŢĂ ÎN DOMENIUL PROIECTULUI:
Toate cele cinci instituții amintite au experiență în domeniu și au derulat în mod separat sau împreună proiecte educaționale la nivel județean, regional sau național. Între anii 2018-2020, aceiași parteneri au câștigat și au derulat proiectul ”Centenarul Unirii Bucovinei și Transilvaniei cu România”, finanțat de Ministerul Culturii.
Proiectul educational a făcut parte din Programul de activități al Consiliului Județean Gorj și Muzeului Județean de Istorie dedicat Centenarului și a avut drept scop conștientizarea tinerei generații asupra rolului Marii Uniri în evoluția României Contemporane. Manifestarea a fost finanțată de către Ministerul Culturii pentru trei ani.CONTEXT:
Gorjul este plin de istorie iar comunitățile sale locale păstrează o zestre bogată de clădiri de patrimoniu, monumente și documente care sunt cunoscute de un număr restrâns de persoane. Încercăm să aducem în prim-plan trecutul istoric al Gorjului cu ajutorul elevilor și al profesorilor lor.
Trăind într-o lume în care tehnologia este mult dezvoltată, unii copii parcă nu se mai bucură de copilărie, trăiesc în spaţii limitate, în faţa calculatorului, neglijind valorile care sunt esenţiale pentru vârsta lor. Din acest motiv am recurs la suportul digital cu imagine filmată și text.
În cadrul acestui proiect dorim să facem cunoscute cât mai multe lucruri despre trecutul localităților Gorjului, să facem schimb de experienţă, să cunoaştem/să învăţăm cât mai multe lucruri despre zona care ne înconjoară, despre judeţul şi despre ţara noastră.
- DESCRIEREA PROIECTULUI:
Scop: Promovarea dialogului şi a comunicării între elevi în vederea lărgirii cercului de prieteni, a educării în spiritul devotamentului civic, a dragostei faţă de oameni , de tradițiile și obiceiurile acestui popor. În urma derulării acestui proiect elevii vor descoperi oameni și locuri din istoria locală.
Obiective:
- formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi;
- promovarea dialogului şi a comunicării între elevii școlilor implicate în acest proiect;
- dezvoltarea cooperării şi colaborării între cadrele didactice din unităţi de învăţământ diferite;
- implicarea elevilor în organizarea unor activităţi cu caracter extracurricular cât mai diverse;
- cultivarea unor sentimente şi atitudini de respectare şi păstrare a tradiţiilor locale şi naţionale;
Grup ţintă:
- direct: elevii de gimnaziu și liceu din Gorj
- indirect: cadre didactice, părinţi, comunitatea locală
- Durata: 3 LUNI
- Conţinutul proiectului:
- Calendarul activităţilor:
REGULAMENTUL ȘI CALENDARUL CONCURSULUI
A. 20 OCTOMBRIE-1 noiembrie 2024 : Promovarea proiectului.
B. 1 noiembrie-22 NOIEMBRIE 2024: Înscrierea participanților
Concursul JUDEȚEAN se desfășoară pe cele DOUĂ categorii de participare precizate în grupul țintă. Înscrierea este validată dacă sunt respectate condițiile menționate. Pentru elevii din învățământul gimnazial, clasele V-VIII, și elevii din învățământul liceal, clasele IX-XII/XIII, condițiile de înscriere sunt aceleași.
-Se înscriu în concurs echipe formate din câte 3 elevi. Elevii pot fi din aceeași clasă sau din clase diferite. Echipa este coordonată de un cadru didactic. Cadrul didactic coordonator
-fiecare echipă va documenta UN SINGUR MONUMENT. Cadrul didactic coordonator va transmite electronic, într-un singur format pdf:
– Fișa de înscriere
– Acordul de parteneriat completate, semnate și
ștampilate, la adresa de email ssirgj2022@gmail.com, în termenul prevăzut pentru înscriere, precizând pe fișier numele și prenumele cadrului didactic, localitatea, nivelul de învățământ, după modelul: Alexandru Alexandru-rovinari-Gimnaziu, respectiv Alexandru Alexandru-rovinari-Liceu.
C. 27 NOIEMBRIE 2024: ETAPA FINALĂ
F. EVALUARE – CALITATE
Evaluare internă:
• evaluarea fiecărei activități;
• comentarii și instrumente de evaluare;
• fotografii;
• portofolii.
Evaluare externă: filmări şi postări pe site-ul şcolii, presa locală
METODE DE EVALUARE:
• Povestirea;
• Discuții de grup;
• Fotografierea
• Filmari;
• Coordonarea activității cu obiectivele urmărite.
G. MONITORIZAREA PROIECTULUI: se va face pe tot parcursul proiectului de responsabilii proiectului şi de coordonatorii lui.
Se va realiza mapa proiectului care va cuprinde toate datele activităților efectuate, rapoarte de activitate . Se vor efectua fotografii la toate activitățile.
H. Rezultate:
calitative:
- implicarea elevilor şi a părinţilor în activităţile organizate
- Dobândirea de cunoștințe despre monumentele și Istoria Gorjului.
- îmbunătăţirea comportamentului elevilor faţă de semenii lor
- legarea de prietenii între elevii implicaţi în proiect care să dureze şi după finalizarea lui.
- bucurie şi satisfacţie
cantitative:
- Cel puțin 15 școli participante la fiecare secțiune
- Filmulețele rezultate;
- album foto cu aspecte de la activităţi.
- revistele şcolilor implicate
I. DISEMINAREA PROIECTULUI: la sfârşit se va face o prezentare power-point şi o expoziţie de fotografii cu imagini de la desfășurarea proiectului, fotografii afișate pe site-ul partenerilor.
J. IMPACTUL PROIECTULUI:
Elevii îşi vor pune în valoare competenţele creatoare, de comunicare şi relaţionare.
Activităţile desfăşurate vor contribui la dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi prietenie dintre copiii din școlile participante.
K. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI:
Sustenabilitatea proiectului va fi asigurată de aplicanții acestuia prin desfășurarea unor activități comune, specifice tipului celor menționate în proiect cu diferite ocazii.
L. BUGETUL PROIECTULUI:
- Surse de finanţare: sponsorizări, donaţii, fonduri proprii.
REGULAMENTUL ȘI CALENDARUL CONCURSULUI
A. 20-30 octombrie 2024: Promovarea proiectului
S.Ș.I.R. Gorj și instituțiile partenere vor promova Concursul Județean
Concursul va fi promovat și de către școli . prin postarea regulamentului și afișului
unic al concursului pe paginile web/facebook, prin popularizarea în mass-media.
B.1 noiembrie-22 noiembrie 2024: Înscrierea participanților
Concursul județean se desfășoară pe două categorii de participare precizate în
grupul țintă. Înscrierea este validată dacă sunt respectate condițiile menționate.
Pentru elevii din învățământul gimnazial, clasele V-VIII, și elevii din
învățământul liceal, clasele IX-XII/XIII, condițiile de înscriere sunt aceleași.
Se înscriu în concurs echipe formate din câte 3 elevi. Elevii pot fi din aceeași clasă sau
din clase diferite. Echipa este coordonată de un cadru didactic.
Se vor transmite electronic, într-un singur format pdf, Fișa de înscriere și
Acordul de parteneriat completate, semnate și ștampilate, la adresa de email
Ssirgj2022@gmail.com.
M. Parteneri:
Societatea de Științe Istorice, Filiala Gorj
-asigură managementul proiectului
Inspectoratul Școlar Județean Gorj
-asigură evaluarea concurenților
Muzeul Județean ”Alexandru Ștefulescu”
-asigură premierea concurenților și sonorizarea manifestării
Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale
-asigură specialiști în cercetare
Fundația Cultural-Științifică ”Gheorghe Magheru”
-asigură promovarea în rândul cadrelor didactice
N. ANEXE:
- Acorduri parteneriale:
Coordonatori proiect:
ȘOMÎCU CORNEL
NECȘULEA ANGELICA
FIRESCU ALBINEL
VASILOIU PAULA CRISTINA
BUZERA MARIUS
-
Școala de vară 2024 a profesorilor din SSIR
În perioada 21 – 26 iulie 2024 la Târgoviște s-au desfășurat lucrările Școlii de vară a profesorilor de istorie, organizată de Societatea de Științe Istorice din România, filiala Dâmbovița. Acest eveniment a fost finanțat de Consiliul Județean Dâmbovița și derulat în colaborare cu Arhiepiscopia Târgoviștei, Complexul Național Muzeal Curtea Domnească de la Târgoviște, Universitatea Valahia din Târgoviște, Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” – filiala „Mihai Viteazul” Dâmbovița, Primăria Târgoviște, Rotary Club Dâmbovița, Asociația Părinților Cantacuzini Târgovviște, Primăria Răcari și Primăria Dărmănești.
La acest eveniment au participat 22 de cadre didactice din 12 filiale ale Societății de Științe Istorice din România și peste 80 de profesori și cercetători din județul Dâmbovița. În cadrul lucrărilor au fost abordate numeroase teme de cercetare, de la istorie locală la istorie politică contemporană. Cu mare interes au fost audiați profesorii universitari Silviu Miloiu, Marin Cârciumaru, Monica Mărgărit, Cezar Stanciu, Pompiliu Alexandru, George Coandă, Mihai Oproiu, Cosmin Santi, Florin Varlan, Carol Căpiță și cercetătorii Radu State, Marian Curculescu, Honorius Moțoc, Alexandru Ștefănescu și Gheorghe Șerban. Le-au fost alături profesorii din învățământul preuniversitar, care prin susținerea cercetărilor proprii au dat naștere la dezbateri și schimburi de idei de o înaltă ținută științifică și academică.
Programul Școlii de vară a cuprins sesiuni de prezentări și discuții, conferințe, sesiuni de comunicări și vizite de documentare. Au fost vizitate locații reprezentative ale județului precum Muzeul Județean de Istorie, Muzeul Național Curtea Domnească din Târgoviște, Mănăstirea Dealu, Mănăstirea Viforâta, Mănăstirea Stelea, Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic, Domeniul Ion Ghica de la Ghergani-Răcari, Expoziția Cantemir Brâncoveanu de la Căminul Cultural Potlogi și Palatul Brâncovenesc de la Potlogi.
-
Satul tradițional serbat la Bălești de elevi și profesori
Sute de elevi din mai multe județe s-au înscris în acest an să participe la Concursul Regional “Satul, izvor al tradițiilor și obiceiurilor”, proiect educațional găzduit recent de Grădinița cu Program Prelungit Bălești, unitate de învățământ arondată Școlii Gimnaziale „Antonie Mogoș” Ceauru , Bălești în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Gorj, Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” Gorj, Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj, Primăria și Consiliul Local Bălești.
Concursul s-a desfășurat pe patru secțiuni: grafică( în creion), desene(cu creioane colorate, acuarelă) cu tema: Costume, ocupații și datini; creații literare elevi( poezie, eseu) cu tema-Valorile spirituale și morale ale satului românesc); dans popular elevi/ preșcolari „Satul românesc -spatiu de cultură”; port popular/ costum popular elevi cu tema „Port și creații folclorice/ populare că emblemă națională”.
Ca în fiecare an a fost o adevărată desfășurare de forțe atât din partea gazdelor-Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” și structurile-dar și din partea celorlalți participanți. A fost un adevărat regal muzical folcloric, o explozie de culoare și inspirație de la costumele populare la desenele participante în competiție. Carmen Alexandra POENARU, coordonatorul acestui proiect, a remarcat pentru ”Școala Gorjeană”: ”Preșcolarii, elevii și părinții din Bălești, dar și din alte zone, păstrează memoria satului de altădată. Este emoționant să vezi cu ce mândrie poartă cei mici costumul iar interpretarea de către ei a unor cântece populare rămâne memorabilă. Țin să mulțumesc tuturor celor implicați!”.
Cornel Șomîcu, directorul Școlii Gimnaziale ”Antonie Mogoș” Ceauru-Bălești, remarca cu acest prilej; ”Lumii satului îi datorăm datinile, tradițiile și obiceiurile care au ajuns până la noi printr-o călătorie care, uneori, a durat secole. De fapt sunt fragmente de viață, o succesiune de episoade care surprind de la elementele esențiale din viața omului-nașterea, nunta și moartea-până la momentele anului legate de Sărbători religioase sau de anotimpuri. Pentru omul contemporan, cam asta e viața surprinsă în acest tezaur popular pe care trebuie să îl ducem mai departe. Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” Bălești, cadrele didactice, elevii și părinții de aici, se concentrează pe efortul de a duce mai departe moștenirea populară a zonei.”
Printre protagoniștii manifestării de la Bălești s-au remarcat elevii și preșcolarii școlii gazdă, inclusiv Ansamblul de Dans Popular al Școlii Gimnaziale ”Antonie Mogoș” condus de profesoara Mirabela Dogaru-Leasă, secțiile deschise ale Școlii Populare de Artă conduse de către Elena Popescu Lăzăroiu și Ion Lăzăroiu dar și alți invitați. Nu a lipsit nici partea teoretică a manifestării, elevele Teodora Irina Bîjnea și Ștefania Popescu-Buzuloiu prezentând celor prezenți câteva dintre tradițiile satului de odinioară.
Poate ca o concluzie a celor scrise până aici, gorjeanul are o bucurie de a trăi unică și se zguduie pământul când intră în horă la o nuntă sau o sărbătoare oarecare. ”Nicăieri nu se ntă și nu se petrece în țară așa de pasional ca în acele locuri , și nu se dăruie omul beției clipei cu atâta frenezie până în ultimu-i nerv”, spunea Ion Conea.
Gorjul încă mai propune sărbători populare caracterizate mai ales prin cântece, dansuri și poezie.
Societatea de Științe Istorice din România - filiala Gorj 